Spațiul poate fi un loc întunecat și singuratic, motiv pentru care Rosetta nu călătorește singură ci împreună cu un prieten. În urmă cu 10 ani, atunci când sonda spatială a părăsit Pâmântul a plecat însoțită de un prieten mai mic, lander-ul Philae.
De când a fost lansată Rosetta a fost în prim plan. Înainte de a ajunge la destinația ei finală, cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko, acesta și - a petrecut ultima decadă hoinărind prin Sistemul Solar, a zburat de câteva ori pe lângă Marte și Pâmânt și a vizitat și câtiva asteroizi.
Din Noiembrie însă toată atenția va fi îndreptată către Philae, care va pleca în propria lui misiune - aceea de a deveni prima sondă care va ateriza pe suprafața unei comete.
În ultimele șase luni Rosetta a călătorit de-a lungul cometei 67P, analizăndu-i suprafața în căutarea celui mai bun loc de aterizare. La sfârșitul lunii august cercetătorii au identificat cinci regiuni potrivite pentru aterizare, iar în acestă săptămână locul ales a fost anunțat ca fiind Zona J.
Pe 6 august Rosetta a trimis înapoi primele imagini detaliate ale cometei 67P. Cometa arată total diferit față de ce am văzut până acum. Este formată din două părți separate, cunoscute sub numele de “cap” și “corp”. Zona J este situată în regiunea “capului” cometei.
Forma neobișnuită a cometei face din aceasta un obiect foarte interesant de studiat, dar în același timp și un loc foarte dificil de aterizat. Zona J a fost aleasă ca fiind cea mai sigură zonă de aterizare, cu pante moderate, câțiva bolovani și suficientă lumină de la soare care să țină sonda în viață.
Acest loc îi va permite de asemenea să realizeze câteva experimente științifice interesante. Ea va colecționa și va studia probele în laboratorul propriu, oferind pentru prima dată informații despre forma și structura cometei.
Interesant
Uită-te la o fotografie a cometei 67P. Ce observi când te uiți la ea? Mulți oameni zic că arată ca o rață de cauciuc. De fapt, acesta este o descriere atât de populară încât “rața de cauciuc” a devenit porecla ei oficială.
Share: